OUG 115/2023, HG 1336/2023 – ce reguli fiscale noi se aplică în 2024?

Codul Fiscal a fost modificat începând cu 01.01.2024, prin mai multe acte normative:

• Legea 309/2022 (prevederi privind impozitarea pensiilor private, facultative și ocupaționale)
• Legea 282/2023 (prevederi privind impozitarea pensiilor contributive și necontributive)
• Legea 296/2023 (măsuri privind impozitul minim, modificarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor, majorarea cotelor de TVA, modificări privind impozitarea persoanelor fizice, noi accize, un nou impozit pe bunurile de lux etc.)
• OUG 115/2023, Cap. II ”Prevederi referitoare la consolidarea fiscală” – publicată la finalul anului 2024, care aduce noi modificări privind impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, impozitarea persoanelor fizice, TVA).

Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal (HG 1/2016) au fost și ele modificate prin HG 181/2023 și HG 1336/2023.

Acest articol sintetizează principalele modificări introduse prin OUG 115/2023, respectiv HG 1336/2023.

1. Impozitul pe profit

a. Reguli noi pentru cheltuielile cu educația timpurie

• Se modifică tratamentul fiscal al cheltuielilor cu educația timpurie a copiilor salariaților. Astfel, cheltuielile cu funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșele și grădinițele sunt incluse în cheltuielile sociale, deductibile în limita a 5% din fondul de salarii. 
• Același tratament fiscal se aplică și pentru sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. 
• La salariat, aceste sume vor fi considerate avantaje în natură neimpozabile, care nu intră nici în baza de calcul a contribuțiilor sociale, în aceleași condiții cu alte beneficii care pot fi acordate în limita a 33% din salariul de bază brut. Prevederile anterioare privind facilitățile fiscale privind educația timpurie, care au fost suspendate până la data de 31.12.2023, se abrogă.

b. Restricții de deducere pentru cheltuieli legate de funcționarea, întreținerea și repararea unor imobile:

Începând cu 2024, se limitează deducerea cheltuielilor cu:

• Funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu (se elimină majorarea, în scop fiscal, cu 10%, a suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996)
• Funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal (aceste cheltuieli se deduc doar în limita a 50% din cheltuielile corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia contribuabilului în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop)
• Funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu social achiziţionat de către contribuabil în clădiri de locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidenţiale definite potrivit prevederilor legale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice (aceste cheltuieli se deduc doar în limita a 50% din cheltuielile). Dacă sediul social este folosit în scop personal de asociați, cheltuielile sunt nedeductibile, fiind considerate ca efectuate în favoarea acționarilor. Același tratament fiscal se aplică și pentru cheltuielile cu amortizarea sediului social.
• Amortizarea pentru un sediu social care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice, situat în clădiri de locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidenţiale definite potrivit prevederilor legale, înregistrate în patrimoniul contribuabilului, este deductibilă la nivelul de 50%.

c. Tratament fiscal nou pentru burse private

• Începând cu 01.01.2024, se modifică tratamentul fiscal al burselor private acordate de plătitorii de impozit pe profit. 
• Astfel, acestea nu se mai pot scădea din impozitul pe profit, în aceeași limită ca și cheltuielile de sponsorizare sau mecenat. 
• Cheltuielile cu bursele private, în limita a 1.500 lei/fiecare bursă acordată, vor fi considerate cheltuieli sociale, deductibile, împreună cu alte cheltuieli din aceeași categorie, în limita a 5% din fondul de salarii.

d. Eliminare credit fiscal pentru casele de marcat achiziționate

• Începând cu 01.01.2024, valoarea caselor de marcat electronice fiscale achiziționate nu se mai scade din valoarea impozitului pe profit de plată. În consecință, cheltuiala cu valoarea aparatelor de marcat de natura obiectelor de inventar, sau cu amortizarea acestora, când ele sunt considerate mijloace fixe, vor fi considerate deductibile fiscal.
• Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând burse/aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit este anul fiscal 2023, respectiv anul fiscal modificat care se încheie în anul 2024. 

e. Creditul fiscal pentru sponsorizare / mecenat rămâne, dar redirecționarea are un termen mai strâns

• Redirecționarea sumelor din impozitul pe profit, în limita sumei minime dintre 0,75% din cifra de afaceri și, respectiv, 20% din impozitul pe profit, dacă această limită nu a fost consumată prin sponsorizări sau acte de mecenat, respectiv prin bunuri, mijloace financiare sau servicii acordate către UNICEF sau alte organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, se va face doar până la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit (și nu în termen de 6 luni de la acest termen). Acest termen se aplică și pentru redirecționarea sumelor din impozitul pe profit aferent anului 2023 / anului fiscal modificat care se termină în 2024.
• Operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, au o limită mai mică pentru creditul fiscal aferent cheltuielilor de sponsorizare şi/sau mecenat. Astfel, sumele respective se scad din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

     a. valoarea calculată prin aplicarea a 0,15% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;

     b. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

f. Deductibilitate mai mică pentru cheltuielile cu ajustarea creanțelor clienți înregistrate după 1 ianuarie 2024

• Deducerea pentru ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, reprezentând sume datorate de clienții interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate, se reduce de la 50% din valoarea creanțelor la 30% din valoarea ajustărilor de depreciere. 
• Prevederea se aplică pentru creanțe înregistrate după 1 ianuarie 2024, condițiile fiind aceleași ca și până la 31.12.2023.

g. Reportare pierderi fiscale înregistrare după 01.01.2024 – limitată la doar pe 5 ani (în loc de 7) și posibilitatea compensării pierderilor fiscale cu 70% din profiturile viitoare

• Se modifică tratamentul fiscal al pierderilor fiscale. Astfel, pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, înregistrate începând cu 2024/ anul fiscal modificat care începe în anul 2024, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul următor, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada de 5 ani consecutivi (în loc de 7, ca acum). Aceeași prevedere se va aplica și în cazul reorganizărilor (fuziuni, divizări), atunci când entitățile care își încetează existența ca efect al reorganizării transmit pierderi fiscale înregistrate începând cu 2024/ anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz, și pentru pierderile înregistrate de grupurile fiscale începând cu 2024 / anul fiscal modificat care începe în 2024, respectiv pentru sediile permanente din România ale contribuabililor nerezidenți.  
• Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, aferente anilor precedenți anului 2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.
• În cazul în care se recuperează atât pierderi fiscale anuale înregistrate începând cu 2024/ anul fiscal modificat care începe în anul 2024, cât și pierderi fiscale anuale aferente anilor precedenți anului 2024/anului care începe în 2024, pentru aplicarea limitei de 70%, aceste pierderi se cumulează.

h. Reguli noi de deducere a costurilor îndatorării pe relația cu afiliații – limitare la 500.000 EUR/an

• Se modifică regulile de deductibilitate a dobânzilor și a costurilor nete ale îndatorării, rezultate din tranzacții cu afiliații. 

Astfel, costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții / operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor luate în considerare la calculul indicatorilor I și A din formula de calcul a IMCA, respectiv a ICAS, şi care sunt efectuate cu persoane afiliate, se deduc, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât şi cu persoanele neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentul în lei a plafoanelor respective este cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal. Plafonul de 500.000 euro aferent costurilor excedentare ale îndatorării efectuate cu persoane afiliate nu se aplică instituțiilor de credit – persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, instituțiilor financiare nebancare, sucursalelor din România ale instituțiilor financiare nebancare și întreprinderilor de investiții definite potrivit legii.

Rămâne valabile următoarele prevederi:

• costurile excedentare ale îndatorării sunt deductibile în limita a 1.000.000 EUR (din care maxim 500.000 EUR pentru costul excedentar al îndatorării pe relația cu afiliații, din alte tranzacții decât finanțarea activelor care intră în calculul indicatorilor I și A) plus 30% din EBITDA ajustată fiscal.
• costurile excedentare ale îndatorării care nu pot fi deduse în perioada fiscală de calcul se reportează, fără limită de timp, în anii fiscali următori, în aceleaşi condiţii de deducere.

Pentru a se putea aplica noile limite de deducere a costului excedentar al îndatorării, respectiv 1.000.000 EURO (din care maxim 500.000 EUR în relația cu afiliații, din alte tranzacții decât finanțarea activelor care intră în calculul indicatorilor I și A), se reglementează un mecanism de calcul pentru costul excedentar al îndatorării pe relația cu afiliații, care este reportat din perioadele anterioare.

Costurile excedentare ale îndatorării reportate la 31 decembrie 2023 potrivit prevederilor art. 402 se alocă plafonului deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

i. IMCA / ICAS (Legea 296/2023)

• La calculul IMCA și, respectiv, al ICAS, formula de calcul al veniturilor care se scad din veniturile totale ia în considerare veniturile din producția de imobilizări corporale şi necorporale (nu se mai elimină cele care nu sunt cuprinse în indicatorul I).
• Contribuabilii care scad valoarea imobilizărilor în curs de execuţie/activelor potrivit indicatorilor I şi A au obligaţia de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul suplimentar şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, din trimestrul scăderii acestora. În acest caz, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative, după caz. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:

      a. sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;

      b. sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;

      c. sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;

     d. sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege.

• În cazul grupului fiscal, cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro se calculează de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a membrilor grupului fiscal.

Informăm, de asemenea, că s-a publicat Ordinul nr. 10/2024 pentru stabilirea activelor care se cuprind în indicatorii I şi A prevăzuţi la art. 181 alin. (3) şi art. 183 alin. (2) din Codul fiscal (MO 6/04.01.2024).

De asemenea, informăm că s-a publicat Ordinul nr. 5433/2023 privind stabilirea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale potrivit art. 183 alin. (1) din Codul fiscal (MO 1185 din 28 decembrie 2023).

2.Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

a. Maxim 1 microîntreprindere la care se deține mai mult de 25% din acțiuni / drept de vot

Aplicarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor este limitată la o singură persoană juridică deținută de un asociat/acționar care deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. Asociații/acționarii persoanei juridice române care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică română analizată, cât și la alte persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor, o singură persoană juridică română care aplică regimul de impozitare a microîntreprinderilor, celelalte firme devenind subiect de impozit pe profit.

Verificarea aplicării acestei condiții se efectuează pe baza unei proceduri care urmează să fie aprobate prin ordin al președintelui A.N.A.F.

b.Plafonul maxim de venituri de 500.000 euro – calculat împreună cu veniturile întreprinderilor legate

Se menține aplicarea regimului microîntreprinderilor pentru firme cu venituri până la 500.000 euro, dar, la calcularea acestui plafon, veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta. 

Conform Legii 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

    a. o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi;

    b. o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

    c. o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

    d. o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective.

Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente. O piață adiacentă este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.

*Exemple privind situațiile în care întreprinderile pot fi considerate legate am regăsit pe site-ul FNGCIMM, în Manualul utilizatorului pentru definiția IMM-urilor (fngcimm.ro). Manualul a fost întocmit pe baza RECOMANDĂRII COMISIEI din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (2003/361/CE) (notificată cu document numărul C(2003) 1422).

c. O nouă condiție pentru încadrarea ca microîntreprindere – bilanțul depus la timp

Se adaugă o nouă condiție pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, respectiv se cere ca microîntreprinderea să fi depus în termen situațiile financiare anuale, dacă are această obligație potrivit legii. Dacă această condiție nu este îndeplinită, microîntreprinderea va aplica impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu a îndeplinit această condiție. Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în anul fiscal 2024, această condiție se consideră îndeplinită dacă situațiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie 2024 inclusiv, ceea ce reduce termenul de depunere a situațiilor financiare pe 2023 cu aproximativ 60 de zile (termenul normal este de 150 de zile de la închiderea exercițiului financiar).

Verificarea aplicării acestei condiții se efectuează pe baza unei proceduri care urmează să fie aprobate prin ordin al președintelui A.N.A.F. în termen de 60 de zile. 

d. Firmele din HoReCa vor aplica regimul doar dacă îndeplinesc condițiile

Se abrogă opțiunea firmelor din HoReCa de a aplica regimul de impozitare a microîntreprinderilor, fără obligația de a se încadra în condițiile privind nivelul maxim al cifrei de afaceri și numărul minim de salariați pentru aplicarea acestui regim de impozitare. Pentru aceste firme, condiția de a nu fi fost subiect de impozit pe venitul microîntreprinderilor după 01.01.2023 este modificată și se cere să nu fi fost plătitoare de impozit pe profit după 01.01.2024.

e. Intermediarii din asigurări / reasigurări vor putea aplica, în anumite condiții, regimul

Vor putea aplica regimul de impozitare al microîntreprinderilor intermediarii secundari de asigurări şi/sau reasigurări, definiți potrivit legii, care au realizat venituri din activitatea de distribuție de asigurări/reasigurări în proporție de până la 15% inclusiv din veniturile totale.

f. Fără deduceri din impozitul de plată, pentru sponsorizări și case de marcat

Se abrogă prevederile potrivit cărora microîntreprinderile pot scădea din impozitul datorat valoarea sponsorizărilor / actelor de mecenat / burselor private, în limita a 20% din impozitul trimestrial, precum și posibilitatea de a redirecționa sume din impozit, în aceleași limite. De asemenea, se abrogă posibilitatea de a scădea din impozit valoarea caselor de marcat achiziționate. 

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023 se redirecționează potrivit prevederilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2023. Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse şi sumele reprezentând achiziția de aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este anul fiscal 2023.

3. Impozitul pe venit și contribuțiile sociale

a. Aplicarea facilităților fiscale pentru veniturile din salarii pentru sectoarele IT, construcții, agricultură și industrie alimentară

• Începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, în situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, persoana fizică realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru o fracţie din lună, la funcţia de bază, la unul sau, după caz, la mai mulţi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileşte partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade şi acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracţiei din plafon astfel stabilită. Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător în vederea determinării veniturilor din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică cota redusă de CAS.
• Începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale datorate la fondul de pensii administrat privat. OUG 115/2023 reglementează procedura aplicabilă. Astfel, se menționează că opţiunea se depune în scris, la angajator, acesta reţinând contribuţia aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opţiunea. Salariații pot renunţa la opţiunea exprimată, prin depunerea unei solicitări în scris la angajator. Aceasta se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare depunerii solicitării. Regulile privind aplicarea acestor prevederi se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.

b. Venituri din activități independente impozitate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate

Începând cu veniturile anului 2024, Se modifică deductibilitatea unor cheltuieli, astfel:

• cheltuielile pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, sunt deductibile în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată ca diferență între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile pentru acordarea de burse private şi cheltuielile de protocol.
• contravaloarea abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual (în loc de 400 EUR anual în 2023) pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale.
• cheltuielile cu costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale sunt deductibile fiscal din 2024, nemaiputând fi scăzute ca și credit fiscal din impozit. 
• Sunt considerate cheltuieli nedeductibile cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.
• Începând cu 2024, cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii sunt nedeductibile integral.

c. Venituri din salarii

• Se clarifică modul de calcul pentru diurna neimpozabilă (indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008), în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat:
  • Astfel, începând cu 15.12.2023, plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detaşare/desfăşurare a activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate. 
  • Aceeași prevedere se aplică și pentru indemnizațiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, primite de administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege.
  • Începând cu 15.12.2023, indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada delegării în altă localitate, în România şi în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul se calculează şi se reţine prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii respective.
  • Aceleași prevederi se aplică și la baza de calcul a CAS, CASS și CAM.
• Începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, se modifică lista avantajelor în natură neimpozabile care intră în lista acelor avantaje în natură neimpozabile în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii, astfel:
  • diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite nu mai este integral neimpozabilă, ci intră în lista acelor avantaje în natură neimpozabile în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii;
  • sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților nu mai este integral neimpozabilă, ci intră în lista acelor avantaje în natură neimpozabile în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii; avantajul în natură neimpozabil este limitat la 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat. Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator.
  • se diminuează plafonul neimpozabil pentru contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, la echivalentului în lei a 100 euro anual (în loc de 400 euro) pentru fiecare persoană, avantaj care intră și în calculul plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii. 
  • Se elimină din lista avantajelor neimpozabile indemnizația de telemuncă de 400 lei / lună.
• Prevederile privind baza de calcul a CAS și CASS se modifică, astfel încât să fie excluse din baza de calcul aceste avantaje în natură descrise mai sus, în aceleași limite aplicabile și pentru venituri neimpozabile din perspectiva impozitului pe venit.
• De asemenea, se clarifică luna pentru care se consideră acordat un anumit avantaj în natură din lista celor care se includ în plafonul neimpozabil de 33% din salariul de bază. Astfel, începând cu veniturile lunii ianuarie 2024:
  • sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul, respectiv venituri aferente lunii în care sunt acordate, în situaţia în care nu există obligaţia prezentării unor documente justificative.
  • Sumele reprezentând diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite, se consideră venituri aferente fiecăreia dintre lunile în care este scadent creditul, respectiv luna în care se înregistrează în cont dobânda aferentă depozitului.
  • se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative:
    • sumele reprezentând contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii,
    • sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajaţii proprii, 
    • sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor sportive suportate de angajator pentru angajaţii proprii, 
    • Sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, potrivit legii.
  • Impozitul datorat se calculează şi se reţine prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii în care se consideră venit.
• Pentru salariații care își plătesc singuri abonamentele la sport, suma care se poate deduce din baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii se diminuează de la 400 euro anual la 100 de euro anual, începând cu 01.01.2024.
• Se prelungește și în anul 2024 măsura neimpozitării unei sume de 200 lei din salarii, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: 
  • nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată,
  • venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv
  • Prevederea conform căreia contribuțiile sociale se datorează la o bază de calcul care nu poate fi mai mică decât salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, ia în calcul, pentru 2024, diminuarea salariului minim cu 200 lei/lună.

d. Venituri din cedarea folosinței bunurilor

• Începând cu  veniturile anului 2024, venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut (această deducere a fost de 40% până la 31.12.2022 și, respectiv, 0% în 2023 – OG 16/2022). Se abrogă posibilitatea de a calcula venitul net în sistem real și, corespunzător, de a reporta pierderile fiscale.
• Începând cu  veniturile anului 2024, venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut (anterior, deducerea a fost de 40%).
• Începând cu  01.01.2024, se introduce obligativitatea calculării, reținerii la sursă și plății impozitului pe venit pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă. Venitul net se stabileşte la fiecare plată, de către plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net şi se reţine la sursă. Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru aceste venituri, contribuabilii nu au, începând cu 2024, obligația completării secțiunii de impozit pe venit din declarația unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale. 
• Ca măsură tranzitorie, se reglementează că pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor aferente anilor fiscali anteriori anului 2024, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului. Pierderea reportată, necompensată, precum şi pierderea fiscală înregistrată în anul fiscal 2023, reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

e. Venituri din pensii

• Prin Legea 282/2023, începând cu 01.01.2024, se aplică următoarele cote de impozitare a veniturilor din pensii:
  • Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• OUG 115/2023 stabilește o excepție de la aceste reguli, respectiv că se aplică cota de impozit de 10% asupra bazei de calcul reglementată prin Legea 309/2022 care a modificat Codul Fiscal, în ceea ce privește impozitarea veniturilor din pensii private, facultative și ocupaționale. Baza de calcul a impozitului se determină astfel:
  • Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 2.000 lei.
  • Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil de 2.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.
  • Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau fondurile de pensii ocupaţionale şi moştenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 2.000 lei.
  • Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, precum şi moştenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit de 2.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

f. Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal

• Notarii publici au obligaţia să depună lunar (în loc de semestrial), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, la organul fiscal teritorial, o declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare. Declarația va cuprinde o informație în plus: numărul cadastral al proprietăţii imobiliare.
• Măsurile noi se aplică transferurilor de proprietăţi imobiliare efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2024. Obligaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferurile proprietăţilor imobiliare efectuate în semestrul II al anului 2023 sunt cele în vigoare la data de 31 decembrie 2023.

HG 1336/2023 aduce mai multe modificări la Normele metodologice de aplicare a prevederilor privind impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.

g. Reguli de reportare a pierderilor fiscale

• Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinată în sistem real, se reportează şi se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale, obţinute din aceeaşi sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi (în loc de 7 ani). 
• Pierderile fiscale din categoriile de venituri: din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală și din activități agricole, , silvicultură şi piscicultură, determinată în sistem real, provenind din străinătate se reportează şi se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
• Aceleași reguli se aplică și pentru reportarea pierderilor din operațiuni privind transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, respectiv privind transferul aurului de investiţii.
• Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenţi anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile nete anuale sau, după caz, câştigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada rămasă din cei 7 ani, în limita a 70% din veniturile nete anuale sau, după caz, câştigurile nete anuale respective. Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenţi anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se cumulează cu pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.

h. Anularea, din 2024, a posibilității de a deduce din impozitul anual valoarea caselor de marcat puse în funcțiune

• Se abrogă posibilitatea de a scădea din impozitul anual datorat costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel puse în funcţiune în anul respectiv. 
• Ca măsură tranzitorie, sumele reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, puse în funcţiune în anul 2023, precum şi sumele de aceeaşi natură reportate, se deduc din impozitul pe venitul anual datorat pentru anul 2023. Sumele rămase care nu sunt scăzute din impozitul pe venitul anual datorat pentru anul 2023 nu se reportează şi reprezintă cheltuieli deductibile la stabilirea venitului net anual, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, începând cu veniturile aferente anului 2024.

i. Anularea, din 2024, a posibilității de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult

• Începând cu 2024, această prevedere nu se mai aplică pentru veniturile din contracte de activitate sportivă, respectiv pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă. De asemenea, opțiunea nu mai este valabilă nici pentru contribuabilii care, până la 31.12.2023 puteau să dispună asupra destinației a 3.5% din impozitul pe venit prin declarația unică pentru susținerea entităților non-profit, și nici pentru contribuabilii care au realizat venituri din activităţi independente/activităţi agricole, impuşi pe bază de normă de venit şi/sau din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală, care nu au obligaţia depunerii declaraţiei unice. Posibilitatea a fost abrogată și pentru contribuabilii care obțin venituri din străinătate de natura celor pentru care, anterior, aveau dreptul să dispună asupra destinației sumei de 3.5% din impozitul anual. Se anulează posibilitatea redirecționării și pentru contribuabilii care obțin venituri din pensii.
• Practic, contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, pentru susținerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcționează în condițiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii.
•  

• Această posibilitate rămâne valabilă doar pentru contribuabilii care obțin venituri din salarii.

• Prevederile referitoare la dreptul contribuabililor de a dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, în vigoare până la data de 31 decembrie 2023, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii, se aplică pentru redirecţionarea impozitului pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023.

j. Salariul minim care se ia în calculul CAS  și CASS pentru alte venituri decât veniturile din salarii

• Începând cu veniturile anului 2024, în situaţia în care, prin hotărâre a Guvernului, în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale pentru plata CAS, respectiv CASS, precum şi la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, respectiv al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuţiile sociale. Prevederea se aplică şi în cazul CASS datorată de către persoanele fizice care optează pentru plata contribuţiei.
• În vederea stabilirii CAS și CASS datorate pentru anul 2023, prin declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru care termenul de depunere este până la data de 25 mai 2024, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum şi la determinarea bazei anuale de calcul, se utilizează nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 3.000 lei. Dacă, la depunerea declarației unice privind venitul estimat pentru anul 2023, s-a utilizat un alt nivel al salariului minim, situația se va regulariza prin declarația unică privind venitul realizat și contribuțiile sociale, care se depune până la 25 mai 2024.
• Persoanele fizice care în cursul anului 2023 au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II sau III, pentru care impozitul se reţine la sursă, au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice pentru care termenul de depunere este până la data de 25 mai 2024, inclusiv, în situaţia în care plătitorii de venituri, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale pentru CAS și CASS, precum şi la determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorate pentru anul 2023, au utilizat un alt nivel al salariului minim brut pe ţară decât 3.000 lei. Contribuţia reţinută la sursă de către plătitorul de venit reprezintă plată anticipată în contul contribuţiei anuale. CAS reținută la sursă în plus nu se restituie, ci se valorifică la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei, potrivit legii. Plătitorii de venituri au obligaţia de a elibera persoanelor fizice beneficiare de venituri, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2024, pentru anul 2023, un document cu privire la nivelul CAS, respectiv al CASS reţinute la sursă, precum şi nivelul salariului minim brut pe ţară utilizat la calculul acestora.

k. CASS la indemnizații de concedii medicale

• Este eliminată excepția de la plata CASS pentru concediile medicale acordate în baza OUG 158/2023. Excepția se menține pentru incapacitate temporara de munca acordată in urma unor accidente de munca sau a unor boli profesionale, in baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale.
• Prevederile se aplică începând cu indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate aferente lunii ianuarie 2024.

I. CASS la alte venituri (în afara celor din salarii și din activități independente)

• Dacă beneficiarii acestor venituri obțin, începând cu 2024, venituri cumulate sub plafonul de 6 salarii minime, și, în același an (anterior Legea 296/2023 menționa veniturile obținute în anul precedent), nu obțin venituri din salarii / activități independente, de cel puțin 6 salarii minime sau nu fac parte din categoria persoanelor asigurate în sistemul public de sănătate fără plata asigurării, vor datora CASS la 6 salarii minime pe economie, fiind obligate să depună declarația unică.

4. TVA

a. Limitarea dreptului de deducere a TVA

• Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spaţii de locuit, indiferent de destinaţia acestora, situate în zone rezidenţiale sau în blocuri de locuinţe şi a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spaţii de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.

Această măsură intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România este autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la dispoziţiile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

b.Condițiile în care nu se face plata efectivă a TVA în vamă pentru importuri

• Se modifică lista situațiilor în care contribuabilul nu va face plata efectivă a TVA pentru importuri. 
• Una din aceste situații este cea în care un contribuabil deține un certificat de amânare a plății TVA în vamă, pentru obținerea căuia se adaugă o condiție în plus: contribuabilul să nu înregistreze obligaţii bugetare restante, altele decât cele datorate către ANAF sau înregistrate în evidențele ANAF, fapt care trebuie dovedit pe baza unei declaraţii pe propria răspundere puse la dispoziţia autorităţii vamale. 

În acest sens, a fost publicat OMF 5454/2023 pentru completarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri, aprobate prin OMF 3225/2020.

• A doua situație în care contribuabilul poate să nu facă plata TVA la importuri este când importatorul este persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316, care depune declaraţii vamale prin utilizarea procedurii de vămuire centralizată, conform art. 179 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii. Se elimină posibilitatea contribuabililor certificați AEO (i.e., persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obţinut certificat de operator economic autorizat, conform art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii) de a nu plăti TVA în vamă pentru importuri.
• A treia situație în care contribuabilul poate să nu facă plata TVA la importuri este pentru importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obţinut autorizaţie de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului, conform art. 182 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii.

c. Suspendarea în continuare a unor obligații de raportare TVA

• Se prelungește suspendarea depunerii formularelor 392A, 392B și 393 până la 31 decembrie 2026.

d. Cota de TVA redusă pentru laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică și clarificări pentru aplicarea cotei de 9% la alimente 

• Se adaugă o nouă excepție de la aplicarea cotei standard de 19% TVA pentru alimentele cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, respectiv, se va aplica cota de 9% TVA și pentru laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică, nu doar pentru cozonac şi biscuiţi.
• Definiția zahărului adăugat se modifică, în sensul că se elimină din definiție zaharurile  din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe.
• Normele metodologice (aprobate prin HG 1/2016, așa cum a fost modificată de HG 1336/2023) detaliază lista codurilor NC pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se pentru:
  • laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică, respectiv formulele de lapte praf de început, de continuare şi de creştere, care se încadrează la codurile NC 0402 şi NC 1901 10;
  • cozonacul care este vândut sub această denumire şi care se încadrează la codul NC 1905;
  • biscuiţii care sunt vânduţi sub această denumire şi care se încadrează la codurile NC 1905 31, 1905 90 45 şi 2309.
• De asemenea, Normele metodologice precizează că, pe baza listei ingredientelor, se determină dacă alimentele au zahăr adăugat, indiferent în ce cantitate, iar conţinutul total de zahăr este cel prevăzut în informaţiile nutriţionale. În cazul în care conţinutul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru volum, persoanele impozabile trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru volum în unitatea de măsură pentru masă.
• Conform Normelor metodologice, cota redusă de TVA de 9% nu se aplică pentru livrarea, importul sau achiziţia intracomunitară de suplimente alimentare.

e. Clarificări aduse prin Normele metodologice (HG 1336/2023) privind înregistrarea în scop de TVA

• În cazul persoanelor impozabile care solicită odată cu înregistrarea în registrul comerţului şi înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, înregistrarea în scopuri de TVA se consideră valabilă începând cu data înregistrării persoanei impozabile în registrul comerţului.
• Cererile de înregistrare în scopuri de TVA depuse potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele impozabile care au solicitat înregistrarea în scopuri de TVA odată cu înregistrarea în registrul comerţului, în cursul anului 2023, şi care nu se prezintă la sediul organului fiscal competent pentru ridicarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA se anulează la împlinirea unui termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a HG 1336/2023 (01.01.2024).
• Înregistrarea în scopuri de TVA se va considera valabilă începând cu data comunicării certificatului de înregistrare în scopuri de TVA pentru persoanele impozabile care au solicitat înregistrarea în scopuri de TVA odată cu înregistrarea în registrul comerţului, în cursul anului 2023, şi care se prezintă la sediul organului fiscal competent pentru ridicarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a HG 1336/2023.

f. Organizarea Registrului achiziției de locuințe cu cotă redusă de TVA

Ordinul nr. 2080/2023 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA a fost publicat în MO 1190 din 29 decembrie 2023.

5. Accize

• Se introduc reguli speciale privind nivelul accizelor în anul 2024.

Alte acte normative modificate prin OUG 115 / 2023

1.Utilizarea caselor de marcat (OUG 28/1999)

• Se amână până la 1 octombrie 2024 sancționarea operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, pentru nedotarea cu case de marcat.

2. Plafoanele de plăți cu numerar (Legea 70/2015)

• S-a modificat din nou plafonul pentru plăţi din avansuri spre decontare. Începând cu data de 25 decembrie (10 zile de la data publicării OUG 115/2023 în MO), aceste plăți se pot face în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare. Legea 296/2023 a redus temporar acest plafon la 1.000 lei / zi / persoană.
• Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate cu persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, indiferent de natura şi destinaţia acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar. Anterior, Legea 296/2023 interzicea operațiunile de împrumuturi cu numerar doar în relația cu persoanele fizice în calitate de asociaţi/acţionari/administratori/persoane fizice/alţi creditori exclusiv creditorii instituţionali. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puţin de 500 lei.
• În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor şi hipermagazinelor care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei.
• Se abrogă prevederea conform căreia, în cazul agenților economici care au organizate mai multe casierii, plafoanele de încasări și plăți cu numerar sunt aplicabile pe fiecare casierie în parte, dar se prevede că sucursalele şi alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituţie de credit aplică în mod corespunzător prevederile prezentului capitol, pentru fiecare casierie în parte.

3. RO e-Factura (OUG 120/2021)

• Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise pe relația B2B în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile calendaristice de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Codul Fiscal. Reamintim că, începând cu 01.07.2024, în relaţia comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Codul Fiscal, emitentul facturii electronice are obligaţia de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, cu respectarea structurii electronice a facturii. Fac excepţie facturile simplificate emise conform art. 319 alin. (12) Codul Fiscal. Nerespectarea acestui termen se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiţi potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiţi potrivit legii, şi cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.
• În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcţional timp de minimum 24 de ore, obligaţia de transmitere a facturilor pe relația B2B începând cu 01.07.2024 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului și se aplică în mod corespunzător prevederile art. 319 din Codul Fiscal, cu condiţia transmiterii ulterioare, în sistemul naţional privind factura electronică RO e- Factura, a facturilor electronice emise. Perioadele de nefuncţionare a sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura vor fi publicate pe paginile de internet ale ANAF și MF.
• De asemenea, începând cu 01.07.2024, atât netrasnmiterea de către emitenți de facturi pe relația B2B prin RO e-Factura, cât și primirea şi înregistrarea de către destinatarul – persoană impozabilă stabilită în România, a unor facturi care nu au fost transmise prin RO e-Factura, se sancționează cu amendă de 15% din valoarea facturii. Se abrogă sancționarea cu valoarea TVA dedusă din factura primită de cumpărător.
• Se adaugă noi excepții de la obligația privind raportarea facturilor emise pe relația B2B în RO e-Factura, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care nu sunt stabilite şi nici înregistrate în scopuri de TVA în România, livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate conform prevederilor art. 319 alin. (12) din Codul Fiscal, respectiv prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare aplicabile în România conform art. 319 alin. (5) din Codul Fiscal. Anterior, excepțiile vizau doar exporturile și livrările intracomunitare.
• Începând cu 01.07.2024, facturile simplificate (adică bonurile fiscale sub 100 EUR care au înscrise codul fiscal al cumpărătorului) nu vor fi transmise clientului prin RO e-Factura.

4.RO e-Transport (OUG 41/2022)

• Din 15.12.2023, se instituie Sistemul naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri, denumit în continuare Sistemul RO e-Transport. Prin Sistemul RO e-Transport sunt monitorizate transporturile rutiere pe teritoriul naţional ale bunurilor cu risc fiscal ridicat şi transporturile rutiere internaţionale de bunuri.
• Obligaţia declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transportul internaţional de bunuri revine următorilor utilizatori:

a. destinatarului înscris în declaraţia vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declaraţia vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operaţiunilor de import sau export, după caz;

b. beneficiarului din România, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri;

c. furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;

d. depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât şi pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul naţional din una sau mai multe partide de bunuri.

• Acești utilizatori sunt obligaţi să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile internaţionale de bunuri, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT. Pentru generarea codului UIT, utilizatorii pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mişcare a vehiculului, după caz.
• Operatorul de transport rutier este obligat să:

a. asigure transferul datelor curente de poziţionare a vehiculului de transport, care fac obiectul declaraţiei, pe toată durata traseului de transport al bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport,

b. echipeze vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicaţii care utilizează tehnologii de poziţionare şi transmisie de date prin satelit. Prevederile nu se aplică în cazul în care datele de poziţionare ale vehiculului de transport sunt transferate de dispozitivele acestuia.

c. pună la dispoziţia conducătorului auto codul UIT primit.

• Conducătorul vehiculului de transport are obligaţia să:

a. pornească dispozitivul de poziţionare înainte de începerea transportului pe teritoriul naţional, respectiv să oprească dispozitivul de poziţionare numai după livrarea bunurilor la locul de livrare declarat pe teritoriul naţional sau după părăsirea teritoriului naţional.

b. prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ori din cadrul Autorităţii Vamale Române, respectiv la solicitarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Poliţiei Române, documentele care însoţesc transportul de bunuri care fac obiectul monitorizării prin sistemul RO e-Transport împreună cu codul UIT.

• Nerespectarea noilor obligații de către operatorii de transport rutier și de către conducătorii vehiculului de transport se sancționează începând cu 01.07.2024 cu amenzi.

5. Modificări la Legea contabilității (Legea 82/1991)

• Persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exerciţiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenţii, sponsorizări, sume redirecţionate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum şi alte forme similare de finanţare, indiferent de valoarea cumulată a acestora, întocmesc o declaraţie care însoţeşte situaţiile financiare anuale şi evidenţiază sumele astfel primite, respectiv utilizate. Prevederea se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2023.
• Se majorează considerabil amenzile pentru contravențiile la Legea Contabilității. Reamintim că, prin Legea 296/2023, s-a eliminat și posibilitatea achitării a jumătate din minimul acestor amenzi în 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Noutăți despre Tax & Training 

Așa cum v-am obișnuit, suntem încântați să vă ținem la curent cu cele mai recente proiecte în care suntem implicați. 

În acest newsletter, am ales să includem un material video de la seminarul online organizat împreună cu Pluxee România în luna decembrie 2023, care sintetizează modificăriule fiscale introduse de Legea 296/2023, astfel încât dumneavoastră să aveți o imagine de ansamblu a modificărilor fiscale aplicabile din 2024: aici linkul de la inregistrare.

 ***

Aceste informații nu constituie consultanță fiscală sau contabilă. Nadia Oanea sau Tax & Training SRL nu își asumă responsabilitatea aplicării prevederilor fiscale și contabile în cazurile specifice fiecărui contribuabil în parte. Aceste informații nu sunt furnizate cu intenția de a contribui la evitarea ilegală sau reducerea impozitelor, taxelor sau obligațiilor accesorii impuse de autorități.

Pentru consultanță personalizată sau propuneri de training personalizate, ne puteți contacta prin e-mail la nadia.oanea@taxandtraining.com

Nadia Oanea | CCFR, CECCAR, ADIT