Skip links

Măsuri fiscale aplicabile IMM-urilor în 2025

Am dedicat newsletter-ul lunii ianuarie pentru modificările fiscale aplicabile IMM-urilor începând cu anul 2025. Este vorba de noi reguli privind aplicarea regimului microîntreprinderilor, creșterea cotei de impozitarea dividendelor, impozitarea veniturilor din salarii, statusul marilor proiecte de digitalizare (RO e-Factura, RO e-Case de marcat, Ro e-TVA, RO e-SAF-T), impozitarea clădirilor și a construcțiilor, noutăți privind regulile contabile (balanța de verificare lunară, depunerea situațiilor financiare anuale).

1. Noutăți privind regimul microîntreprinderilor în 2025

a. Reducerea plafonului de venituri realizate de firmele care pot aplica regimul microîntreprinderilor

OUG 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în MO 1334 din 31 decembrie 2024, modifică plafonul de venituri anuale totale până la care o societate poate aplica regimul microîntreprinderilor. Acest plafon a fost redus de la 500.000 EUR) anual la:

  • 250.000 EURO anual, pentru anul 2025 – astfel, contribuabilii care, la 31.12.2024 au avut venituri totale sub acest plafon, și îndeplinesc și celelalte condiții, pot aplica regimul de impozitare a microîntreprinderilor în 2025;
  • 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026 – astfel, în 2026 vor mai putea aplica regimul de impozitare al microîntreprinderilor doar firmele care, la sfârșitul anului 2025, vor avea o cifră de afaceri până la 100.000 EURO, și îndeplinesc și celelalte condiții.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro (în 2025), respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor.

Plafonul de 250.000 EUR se verifică atât la 31.12.2024, cât și pe parcursul anului 2025. Astfel, la art. 54 alin. (3) Cod Fiscal se prevede că, ”pentru anul fiscal 2025/2026, limita veniturilor realizate, reprezentând echivalentul în lei a 250.000 euro, respectiv echivalentul în lei a 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza veniturilor realizate de către persoana juridică română la data de 31 decembrie 2024, respectiv la data de 31 decembrie 2025.

Plafonul de venituri a fost modificat prin art. LXIV, pct. 2 din OUG 156/2024, a cărei dată de aplicare este 1 ianuarie 2025 (vezi art. LXV (1) din OUG 156/2024), și nu cu veniturile anului 2025, așa cum s-a aplicat plafonul de 500.000 EUR, atunci când s-a aprobat OG 16/2022 prin Legea 370/2022 (vezi art. IX, lit. e) din OG 16/2022, modificată și aprobată de Legea 370/2022). Pentru completitudinea explicației și raționamentului, art. 47 (1) a) CF, modificat de art. LXIV pct. 2 din OUG 156/2024, se referă la condiții de îndeplinit de microîntreprindere la 31 decembrie an precedent.

Reamintim că plafonul de venituri se calculează cumulat cu veniturile întreprinderilor legate (prevedere valabilă și pentru anul 2024, rămasă nemodificată în 2025). Astfel, art. 52, alin. (51) din Codul Fiscal prevede că limita fiscală privitoare la plafonul de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică luând în calcul veniturile microîntreprinderii cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.

b. Posibilitatea aplicării regimului și de către firmele care obțin venituri din consultanță și management

De la 1 ianuarie 2025, se elimină condiția ca microîntreprinderea să realizeze cel mult 20%  venituri din consultanţă şi/sau management.

Nu avem măsuri tranzitorii care să prevadă dacă la 31.12.2024 această regulă (în vigoare în 2024) trebuie îndeplinită sau nu pentru ca firma să fie micro în 2025, ci doar prevederea, destul de neclară, conform căreia ”condiţia referitoare la ponderea veniturilor din consultanţă şi/sau management în veniturile totale, de la data de 31 decembrie 2024, nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000 euro”.

Probabil Guvernul a dorit să reglementeze că această condiție pentru aplicarea regimului microîntreprinderilor nu ar trebui să se verifice nici la 31.12.2024, și nici după 01.01.2025, (deoarece, oricum, veniturile din consultanță și management intră în calculul veniturilor totale, care trebuie să fie de maxim 250.000 EURO la 31.12.2024).

Așadar, și microîntreprinderile care, la 31.12.2024, au realizat venituri din consultanţă şi/sau management de peste 20% în veniturile totale, astfel fiind plătitoare de impozit pe profit la 31.12.2024, ar putea aplica regimul microîntreprinderilor în 2025, dacă au realizat în 2024 venituri totale sub plafonul de 250.000 EURO și îndeplinesc celelalte condiții prevăzute la art. 47, alin. (1) din Codul Fiscal, totuși, formularea regulii este departe de a exprima faptul că la 31.12.2024 nu trebuie verificată condiția de maxim 20% venituri din consultanță și/sau management.

Merită, de asemenea, să analizăm dacă o persoană juridică română care a fost plătitoare de impozit pe profit în 2023 și 2024, deoarece în acești doi ani s-a aplicat regula conform căreia veniturile din consultanță și/sau management nu depășeau 20% din totalul veniturilor, poate să aplice regimul de impozitare a microîntreprinderilor din 2025. Condiția limitării veniturilor din consultanță și/sau management la maxim 20% din veniturile totale a fost introdusă începând cu 01.01.2023, de OG 16/2022, aprobată de Legea 370/2022, și s-a aplicat în anii 2023 și 2024. Astfel, microîntreprinderile care, la 31.12.2022 sau ulterior, în anii 2023 sau 2024, au depășit pragul de 20% din venituri ca venituri din consultanță și/sau management, nu au mai aplicat acest regim de impozitare în 2023 și, respectiv, 2024, ci au plătit 16% impozit pe profit.

Având în vedere că art. 48, alin. (2) din Codul Fiscal prevede că ”persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023”, concluzia este că firmele de consultanță și / sau management care au avut venituri sub 250.000 EUR la 2024 și îndeplinesc și celelalte condiții la 31.12.2024 ar putea opta în 2025 pentru aplicarea regimului de microîntreprinderi.

c. Actualizarea listei de coduri CAEN impozitate la cota de 3%, indiferent dacă veniturile sunt sub sau peste 60.000 EURO

OUG 156/2024 actualizează codurile CAEN pentru care se aplică cota de impozit de 3% indiferent de depășirea sau nu a pragului de 60.000 EURO venituri, deoarece CAEN Rev3, aplicabil din 1 ianuarie 2025, a înlocuit unele coduri CAEN.

Este cazul codificărilor pentru sectorul IT (CAEN 6210, 6290), respectiv HoReCa (CAEN 5611, 5612, 5622). Pentru noile coduri din CAEN Rev 3 pentru domeniul HoReCa se aplică și derogarea de la regula generală, conform căreia persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe venitul microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023, respectiv aceste firme pot aplica regimul micro dacă nu au fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024 (deoarece în anul 2023 nu au putut să aplice regimul).

2. Impozitarea dividendelor in 2025

a. Dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2025

Conform OUG 156/2024, impozitul pe dividende, pentru dividendele distribuite incepând cu 1 ianuarie 2025, este de 10% (art. LXV, alin. (4) din OUG 156/2024).

b. Dividende distribuite până la 31.12.2024

OUG 156/2024 prevede, ca măsură tranzitorie, că, în cazul dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, cota de impozit pe dividende este de 8%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, aprobate potrivit legii (art. LXV, alin (5) din OUG 156/2024).

Așadar, cota de impozit în cazul dividendelor distribuite din profiturile aferente anilor anteriori lui 2024 și inclusiv 2024 va fi de 8%, dacă dividendele au fost distribuite până la 31.12.2024 inclusiv, sau 10%, dacă dividendele sunt distribuite începând cu 01.01.2025.

c. Calculul CASS pentru dividendele distribuite și achitate acționarilor / asociaților persoane fizice
Conform art. 170, alin. (2) și (3) din Codul Fiscal, persoanele fizice care obțin venituri din alte tipuri de venituri decât veniturile din salarii și din activități independente (deci inclusiv din dividende), care, cumulat, depășeșc plafonul de 6 salarii minime pe economie, în anul încasării veniturilor, aceștia vor datora și contribuția de asigurări de sănătate (CASS).
La calculul plafonului de 6 salarii minime pe economie, în cazul veniturilor din dividende, se iau în calcul dividendele plătite în an, diminuate cu impozitul reţinut, distribuite începând cu anul 2018. Baza de calcul a CASS va fi de 6, 12 sau 24 de salarii minime pe economie, în funcție de valoarea cumulată a veniturilor, altele decât cele din salarii și din activități independente.
CASS se va calcula luând în considerare salariul minim pe economie în vigoare la începutul anului în care se plătesc veniturile pentru care se datorează CASS (i.e., 4050 lei pentru anul 2025).

3. Noutăți în impozitarea veniturilor din salarii

a.     Salariul minim pe economie în 2025 și suma neimpozabilă lunar

Hotărârea Guvernului 1506/2024 majorează salariului minim brut pe ţară garantat în plată începând cu data de 1 ianuarie 2025, la nivelul de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră.

Conform art. LXVIII din OUG 156/2024, la data intrării în vigoare a OUG 156/2024, se abrogă OUG  93/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară.

Totuși, art. LXIX din OUG 156/2024 prevede că, pentru sectorul construcţii, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 4.582 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră (adică se menține nivelul din 2024).

De asemenea, conform art. LXX din OUG 156/2024, începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru sectorul agricol şi industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 4.050 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 24,496 lei/oră.

Ținând seama de necesitatea susţinerii obiectivului privind creşterea veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, art. LXVI din OUG 156/2024 prelungește și în 2025 prevederea conform căreia suma de 300 lei/lună este venit salarial neimpozabil şi care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

Reamintim că prevederea se aplică în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  • nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin act normativ, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile; condiția nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în cursul anului 2025, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri.
  • venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1) – (3) din Codul Fiscal (adică acele componente ale pachetului salarial care nu sunt scutite de impozit), fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.300 lei inclusiv.

CAS și CASS datorate în cazul persoanelor fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu poate fi mai mică decât nivelul CAS și CASS calculate asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale minus suma neimpozabilă de 300 lei, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. Reamintim că, în cazul în care contribuțiile sociale sunt mai mici, diferenţa se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit. 

b.     Eliminarea facilităților din sectoarele IT, construcții, agricultură și industrie alimentară

Art. LXIV din OUG 156/2024 abrogă scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii pentru sectoarele IT, construcții, agricultură și industrie alimentară, prevăzute la art. 60, pct. 2, 5 și 7 din Codul Fiscal. Eliminarea scutirii se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 (art. LXV alin. (3) din OUG 156/2024).

De asemenea, tot începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024 se elimină și prevederile privind reducerea cotei de CAS cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, pentru salariații din aceste industrii.

Reamintim că scutirea de impozit și reducerea cotei de CAS se aplicau la un venit lunar de maxim 10.000 lei, iar facilitatea era prevăzută a se aplica până la 31.12.2028.

4. Status digitalizare

a.     Noutăți RO e-Factura

Reamintim că 1 ianuarie 2025 este termenul la care intră în vigoare obligativitatea de a transmite prin sistemul RO e-Factura facturile emise pentru livrările de bunuri și prestările de servicii cu locul taxării în România, în relația B2C, obligație introdusă de OUG 69/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării şi implementării sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi al aparatelor de marcat electronice fiscale, precum şi pentru alte măsuri fiscale, publicată în MO 582 din 21 iunie 2024. În perioada 01 iulie -31 decembrie 2024, transmiterea acestor facturi în sistemul RO e-Factura a fost opțională.

OUG 138/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum şi pentru reglementarea altor măsuri, publicată în MO 1222 din 05 decembrie 2024, aduce o precizare importantă legată de raportarea codului numeric personal al cumpărătorului în tranzacția B2C.

Astfel, se precizează că livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către o persoană fizică care nu se identifică în relaţia cu furnizorul/prestatorul prin niciun cod de identificare fiscală sau optează să se identifice prin codul numeric personal se consideră efectuate în relaţia B2C. Dacă beneficiarul, persoană fizică, nu se identifică prin niciun cod de identificare fiscală, facturile se emit utilizând un cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală a beneficiarului.

De asemenea, prin OUG 138/2024 se aduc câteva modificări la regulile de utilizare a sistemului național RO e-Factura, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2025 pentru facturile emise în relația B2B. Astfel, se limitează obligativitatea emiterii și transmiterii facturilor pe relația B2B, între persoane impozabile stabilite în România, prin RO e-Factura doar pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România.

Fac excepţie de la obligația raportării bonurile fiscale emise în conformitate cu OUG 28/1999, care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, precum şi facturile emise pentru livrări intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru. Această prevedere este valabilă și pentru facturile emise în relația B2C.

Furnizorii pentru livrările / prestările în relația B2C sunt obligaţi să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor Codului Fiscal.

Facturile simplificate, altele decât bonurile fiscale care îndeplinesc calitatea de factură simplificată, trebuie raportate, începând cu 01 ianuarie 2025, în sistemul RO e-Factura.

Tot de la 1 ianuarie 2025, este obligatorie înscrierea codului de înregistrare în scopuri de TVA sau codului de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă, pe factura simplificată (art. VI, pct. 19, și art. VII, para. (1) din OUG 138/2024).

De asemenea, reamintim că, până la 1 iulie 2025, mai sunt în vigoare următoarele excepții de la utilizarea sistemului RO e-Factura, reglementate de OUG 87/2024:

  • până la data de 1 iulie 2025 nu este obligatorie utilizarea sistemului național RO e-Factura pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de către institutele/centrele culturale ale altor state care activează pe teritoriul României în baza unor acorduri interguvernamentale, dar pot opta pentru utilizarea sistemului; până la data de 1 iulie 2025, operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, care livrează bunuri/prestează servicii către institutele/centrele culturale ale altor state care activează pe teritoriul României în baza unor acorduri interguvernamentale, nu au obligația transmiterii facturilor emise către acestea prin sistemul național RO e-Factura, cu excepția situației în care beneficiarii au optat pentru utilizarea sistemului.
  • până la data de 1 iulie 2025, asociaţiile şi fundaţiile constituite în baza OG 26/2000, alte asociaţii fără scop lucrativ/patrimonial, partidele politice, cultele, care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, nu au obligaţia utilizării sistemului naţional RO e-Factura, dar pot opta pentru utilizarea sistemului. Aceste persoane, dacă desfăşoară activităţi economice, au obligaţia de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu până la data de 1 iulie 2025, în cazul în care nu au optat deja pentru aplicarea sistemului RO e-Factura. Persoanele care încep să desfăşoare activităţi economice după data de 30 iunie 2025 au obligaţia de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de a începe desfăşurarea activităţilor economice şi sunt înscrise în registru în termen de 3 zile lucrătoare de la data solicitării. Operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, care livrează bunuri/prestează servicii către ONG-uri, partide politice, culte, nu au obligaţia transmiterii facturilor emise către acestea prin sistemul naţional RO e-Factura, cu excepţia situaţiei în care beneficiarii sunt înscrişi în Registrul RO e-Factura opţional sau, începând cu data de 1 iulie 2025, în Registrul RO e-Factura obligatoriu.
  • Până la 1 iulie 2025, agricultorii persoane fizice care aplică Regimul special pentru agricultori, nu au obligaţia utilizării sistemului naţional RO e-Factura, dar pot opta pentru utilizarea sistemului. Aceste persoane, dacă desfăşoară activităţi economice, au obligaţia de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu până la data de 1 iulie 2025, în cazul în care nu au optat deja pentru aplicarea sistemului RO e-Factura. Persoanele care încep să desfăşoare activităţi economice după data de 30 iunie 2025 au obligaţia de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de a începe desfăşurarea activităţilor economice şi sunt înscrise în registru în termen de 3 zile lucrătoare de la data solicitării. Operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, care livrează bunuri/prestează servicii către agricultori, nu au obligaţia transmiterii facturilor emise către aceștia prin sistemul naţional RO e-Factura, cu excepţia situaţiei în care beneficiarii sunt înscrişi în Registrul RO e-Factura opţional sau, începând cu data de 1 iulie 2025, în Registrul RO e-Factura obligatoriu.

b.     Noutăți privind obligația de a emite bonuri fiscale

Legea nr. 317/2024 pentru modificarea şi completarea OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru modificarea art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în MO 1308 din 23 decembrie 2024, introduce o excepție de la regula conform căreia comerciantul este obligat să înmâneze bonul fiscal clientului.

Astfel, pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, utilizatorii nu au obligaţia să imprime/să înmâneze bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii pot imprima şi înmâna acestora bonul fiscal. Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor prevăzute de OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, extrasul de cont bancar ţinând locul bonului fiscal drept mijloc de probă al achiziţiei.

Legea mai prevede și că, în cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Legea modifică și art. 319 alin. (10) din Codul Fiscal, în sensul că legiferează că persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, precum şi livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul.

c.     Noutăți privind Ro e-TVA

Reamintim că, prin OUG 70/2024, modificată prin OUG 87/2024, a fost instituit sistemul RO e-TVA, a cărui funcționare presupune următorul flux informațional între ANAF și contribuabilii înregistrați ca plătitori de TVA:

  1. Decontul de TVA se depune de contribuabil până la 25 a lunii următoare perioadei fiscale la care se referă.
  2. Decontul precompletat RO e-TVA se transmite de către ANAF, pentru fiecare perioadă fiscală de raportare, persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, prin mijloace electronice, până la data de 5 inclusiv a lunii următoare termenului legal de depunere a decontului de TVA. Decontul precompletat RO e-TVA conţine date şi informaţii privind operaţiunile economice declarate de către persoanele impozabile şi transmise în sistemele informatice ale Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală: RO e-Factura, RO e-Case de marcate electronice, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO e-SAF-T, sistemul informatic integrat vamal.
  3. După identificarea diferențelor semnificative între decontul de TVA și decontul precompletat, se transmite de către ANAF, prin mijloace electronice, până la data de 5 inclusiv a lunii următoare termenului legal de depunere a decontului de TVA, prin intermediul formularului electronic «Notificarea de conformare RO e-TVA». În situația în care se identifica diferențe sub pragul de semnificație, ANAF, în baza analizei de risc, poate transmite «Notificarea de conformare RO e-TVA». Prin diferențe semnificative se înțeleg valorile care depășesc pragul de semnificație ce îndeplinește condițiile cumulative de minimum 20% în cota procentuală și o valoare absolută de minimum 5.000 lei, rezultate din compararea valorilor înscrise în rândurile din decontul de TVA depus de persoana impozabilă cu cele corespunzătoare rândurilor din decontul precompletat RO e-TVA. 
  4. Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are obligația să transmită, prin mijloacele electronice, rezultatul verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate prin «Notificarea de conformare RO e-TVA», ca răspuns la aceasta, în termen de 20 de zile de la data primirii notificării.
  5. ANAF analizează răspunsul persoanei impozabile la «Notificarea de conformare RO e-TVA» și dispune măsurile legale (e.g. poate iniția un control documentar, o inspecție fiscală sau poate clasa cazul).

Prin OUG 87/2024, aplicarea pasului iii. de mai sus (i.e. răspunsul contribuabilului la notificarea de conformare TVA, cu consecințele care decurg din neîndeplinirea acestei obligații), au fost amânate până la 1 ianuarie 2025.

Prin OUG 138/2024 se amână aplicarea unor prevederi referitoare la sistem până la 01.07.2025.

  • Astfel, se amână până la 1 iulie 2025 obligativitatea persoanei impozabile înregistrată în scopuri de TVA să transmită, prin mijloacele electronice, rezultatul verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate prin «Notificarea de conformare RO e-TVA», ca răspuns la aceasta, în termen de 20 de zile de la data primirii notificării. De asemenea, se amână, tot până la 01 iulie 2025, aplicarea sancțiunilor pentru neîndeplinirea obligației persoanei impozabile de a transmite, prin mijloacele electronice, rezultatul verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate prin «Notificarea de conformare RO e-TVA», ca răspuns la aceasta, în termen de 20 de zile de la data primirii notificării (art. 7 din OUG 70/2024).
  • Notificarea de conformare RO e-TVA nu se ia în considerare la stabilirea indicatorilor de risc fiscal, până la data de 1 iulie 2025. De la această dată, nefurnizarea sau furnizarea parțială a informațiilor pentru clarificarea diferențelor între valorile precompletate prin intermediul decontului precompletat RO e-TVA și valorile completate de către persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA prin decontul de TVA reprezintă indicator de risc fiscal privind nivelul de declarare al TVA (art. 8 din OUG 70/2024).

Din a doua jumătate a anului 2025, se va considera că persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA și dacă se regăsesc în cel puțin una dintre următoarele situații:

  • nu transmit răspunsul la «Notificarea de conformare RO e-TVA»;
  • există diferențe semnificative, și nu au fost transmise informații și date complete și/sau concludente ca răspuns la «Notificarea de conformare RO e-TVA», ce pot conduce la restituirea unor sume necuvenite și concomitent existența riscului unor fapte de evaziune fiscală.

Nu în ultimul rând, reamintim că, în cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, prevederile sistemului RO e-TVA se aplică începând cu data de 1 august 2025 (OUG 87/2024, care a modificat art. 16 alin. (2) din OUG 70/2024).

d.     Raportarea SAFT obligatorie și pentru contribuabilii mici

1 ianuarie 2025 este termenul de la care și contribuabilii mici sunt obligați să depună raportarea SAF-T, conform Ordinului nr. 1783/2021 privind natura informaţiilor pe care contribuabilul /plătitorul trebuie să le declare prin fişierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura şi condiţiile de transmitere, precum şi termenele de transmitere şi data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fişierul standard de control fiscal.

Fişierul standard de control fiscal (SAF-T) se transmite de către contribuabili/plătitori prin intermediul Declaraţiei informative privind fişierul standard de control fiscal, denumită în continuare Declaraţia informativă D406. Declaraţia informativă D406 se transmite în format electronic, data-limită de transmitere fiind:

  • ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare, respectiv luna/trimestrul calendaristic, după caz, pentru alte informaţii decât cele privind secţiunile “Stocuri” şi “Active”;
  • la termenul de depunere a situaţiilor financiare aferente exerciţiului financiar, în cazul secţiunii “Active”;
  • la termenul stabilit de organul fiscal central, care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la data solicitării, în cazul secţiunii “Stocuri”.

Contribuabilii/Plătitorii transmit Declaraţia informativă D406 lunar sau trimestrial, urmând perioada fiscală aplicabilă pentru TVA. Contribuabilii care au ca perioadă fiscală aplicabilă pentru TVA semestrul sau anul transmit Declaraţia informativă D406 trimestrial. Contribuabilii care nu sunt înregistraţi în scopuri de TVA transmit Declaraţia informativă D406 trimestrial.

Data-limită pentru transmiterea declaraţiilor informative D406 privind fişierul standard de control fiscal este ultima zi calendaristică din luna depunerii, reprezentând luna calendaristică imediat următoare perioadei pentru care a fost pregătită declaraţia informativă.

Contribuabilii/Plătitorii beneficiază de o perioadă de graţie de:

  • 6 (şase) luni pentru prima raportare, respectiv cinci (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligaţia de transmitere lunară a fişierului SAF-T;
  • 3 (trei) luni pentru prima raportare, pentru contribuabilii care au obligaţia de transmitere trimestrială a fişierului SAF-T.

Perioada de graţie se calculează pornind de la ultima zi a perioadei de raportare pentru care aceasta se acordă, când obligaţia de transmitere devine efectivă pentru respectivul contribuabil. Așadar, perioada de grație pentru depunerea raportărilor SAF-T pentru contribuabilii mici expiră la 31 iulie 2025 și se referă la raportările SAF-T aferente perioadei ianuarie – iunie 2025.

Astfel, contribuabilii/plătitorii nu sunt sancţionaţi contravenţional, dacă depun Declaraţia informativă D406 validă, pentru perioadele ianuarie-iunie 2025, în termenul maxim prevăzut mai sus. După data de 31 iulie 2025, nedepunerea la termenele prevăzute de lege a fişierului standard de control fiscal se va sancționa cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, iar depunerea incorectă ori incompletă a fişierului standard de control fiscal se va sancționa cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei.

Următoarele categorii de contribuabili au obligaţia de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T), prin intermediul Declaraţiei informative D406: 

  • regiile autonome; 
  • institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; 
  • societăţile pe acţiuni (S.A.); 
  • societăţile în comandită pe acţiuni (SCA); 
  • societăţile în comandită simplă (SCS); 
  • societăţile în nume colectiv (SNC); 
  • societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.); 
  • societăţile/companiile naţionale; 
  • organizaţiile cooperatiste meşteşugăreşti (OC1); 
  • organizaţiile cooperatiste de consum (OC2); 
  • organizaţiile cooperatiste de credit (OC3); 
  • unităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate; 
  • persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România; 
  • persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România; 
  • asociaţiile cu scop patrimonial; 
  • asociaţiile/persoanele fără scop patrimonial; 
  • organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislaţia pieţei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat şi alte entităţi organizate pe baza Codului civil; 
  • societăţile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistraţi prin înregistrare directă, contribuabilii înregistraţi prin reprezentant fiscal, sediile fixe); 
  • alte persoane juridice care nu se regăsesc menţionate în mod expres ca fiind excluse de la obligația raportării. 

Următoarele categorii de contribuabili nu au obligaţia de depunere a fişierului standard de control fiscal (SAF-T)

  • persoanele fizice autorizate (PFA); 
  • întreprinderile individuale (II); 
  • întreprinderile familiale (IF); 
  • persoanele fizice care desfăşoară activităţi cu scop lucrativ (PFL); 
  • asociaţiile familiale (ASF); 
  • societăţile profesionale de avocaţi cu răspundere limitată (SPAR) şi cabinetele individuale de avocat; 
  • societăţile profesionale notariale şi birourile individuale notariale; 
  • cabinetele medicale individuale (CMI); 
  • societăţile profesionale de practicieni în insolvenţă (SPI); 
  • întreprinderile profesionale unipersonale cu răspundere limitată (URL); 
  • instituţiile publice (PUB), indiferent de sursa lor de finanţare sau de categoria de contribuabili la care sunt încadrate; 
  • autorităţile administrative, indiferent de sursa lor de finanţare; 
  • persoanele juridice care utilizează informaţii clasificate sau deţin documente ale căror specificaţii tehnice sunt clasificate potrivit legii sau derulează contracte clasificate care impun, potrivit prevederilor legale, măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului, în situaţia în care prin depunerea declaraţiei D406 (SAF-T) ar furniza astfel de informaţii. 
5. Impozitarea clădirilor și a construcțiilor în 2025

a.     Impozitul pe clădiri

Reamintim că, prin OUG 124/2024 (art. IX, lit. i), aplicarea prevederilor OG 16/2022, aprobată prin Legea 370/2022, în ceea ce privește reformarea impozitului pe clădiri, a fost amânată până la 01.01.2026. Inițial,  aceste prevederi ar fi trebuit să se aplice de la 01.01.2023, ulterior data a fost amânată pentru 01.01.2025 (Legea 370/2022), iar OUG 124/2024 a mutat acest termen de aplicare începând cu 01.01.2026.

Astfel, în 2025 avem în vigoare aceleași prevederi aplicate și în 2024, conform cărora:

  • cotele de impozit pe clădiri sunt diferențiate între proprietari persoanele fizice, respectiv de persoanele juridice, și între clădiri cu destinație rezidențială și nerezidențială;
  • valoarea impozabilă a clădirii, diferită de valoarea de piață a clădirii, este și ea calculată diferit, când proprietarul este persoană fizică sau juridică, respectiv când destinația este de clădire rezidențială sau nerezidențială.

Astfel, în 2025, impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice se calculează prin aplicarea următoarelor cote de impozit prevăzute la art. 460 din Codul Fiscal:

  • Pentru clădirile rezidenţiale, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.
  • Pentru clădirile nerezidenţiale, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2%-1,3%, asupra valorii impozabile a clădirii.
  • Pentru clădirile nerezidenţiale, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
  • În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial, cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

  • ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
  • valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
  • valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
  • valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. In situaţia în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal;
  • în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
  • în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.

Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5%, cu condiţia ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spaţiul privat virtual sau prin poştă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolaţi în SPV. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei normale (nemajorate) asupra valorii impozabile a clădirii.

Durata dintre 2 rapoarte de evaluare a fost majorat de la 3 ani la 5 ani, prin Legea 296/2020, cu aplicabilitate din 24 decembrie 2020.

Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente cu destinaţie nerezidenţială, care determină creşterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective, şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului/taxei pe clădiri, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Din 2026, când vor intra în vigoare prevederile OG 16/ 2022, aprobată prin Lege 370/2022, clădirile vor fi impozitate la valoarea lor de piață, cota de impozit nemaifiind diferențiată între proprietarii persoane fizice, respectiv persoane juridice, ci doar în funcție de destinația clădirii: rezidențială și nerezidențială.

Codul Fiscal nu mai prevede un interval de valori din cadrul căruia consiliile locale pot să aleagă cota aplicabilă, ci doar un prag minim al cotei de impozitare, respectiv min 0,1% pentru clădirile rezidențiale și minim 0,5% pentru clădirile nerezidențiale. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Pentru determinarea valorii clădirii şi a terenului acoperit de aceasta pentru anul de referinţă se vor utiliza valorile cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, aferente anului anterior celui de referinţă.

În cazul în care în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, valoarea este exprimată în euro/mp, valoarea clădirii se calculează prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate exprimate în metri pătraţi, cu valoarea pe metru pătrat cuprinsă în aceste studii. În cazul în care valorile sunt exprimate în euro, se va utiliza cursul de schimb al monedei euro la data de 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă.

În situaţia în care Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România nu conţin informaţii despre clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, se vor aplica următoarele reguli:

  • în cazul unei clădiri rezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal (vezi prevederile aplicabile în 2024), în vigoare la data de 31 decembrie 2022;
  • în cazul unei clădiri nerezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal, la data de 31 decembrie 2022.

Din 2026, nu mai avem impozit pe clădiri cu utilizare mixtă calculat ca sumă a impozitului pentru partea rezidențială însumată cu impozitul pe partea nerezidențială. Organele fiscale locale vor efectua reîncadrarea clădirilor care cuprind atât suprafeţe rezidenţiale, cât şi suprafeţe nerezidenţiale, în categoria clădirilor rezidenţiale sau nerezidenţiale, în baza informaţiilor pe care le deţin şi a situaţiei existente la 31 decembrie a anului anterior celui de referinţă.

Din 2026, organele fiscale locale vor întocmi şi transmite contribuabililor comunicări referitoare la valoarea clădirilor şi a terenurilor acoperite de acestea, precum şi impozitul aferent acestora, calculate în baza valorilor cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. În situaţia în care contribuabilii nu răspund organului fiscal local în termen de 30 de zile de la primirea comunicării, se consideră acceptare tacită a datelor înscrise în comunicare.

În vederea implementării noilor prevederi, România se pregătește să introducă sistemul nou de impozitare a proprietăților, denumit e-Proprietatea. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, acest sistem va centraliza toate informațiile despre proprietățile deținute de cetățeni și va stabili impozitele în funcție de valorile de piață ale acestora. Rămâne de vâzut dacă valoarea de piață va fi legată de Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, așa cum este acum în legislație, sau un alt sistem va fi implementat în acest sens

Conform comunicatelor oficiale, e-Proprietatea este un angajament inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Scopul său este de a oferi o imagine clară asupra valorii proprietăților imobiliare din țară, astfel încât impozitarea să fie mai transparentă și corectă. Baza de date va fi creată prin colectarea de informații de la cadastru, notari și autoritățile locale. Aceasta va permite evaluarea corectă a proprietăților și aplicarea unui impozit echitabil.

b.     Impozitul pe construcții

Impozitul pe construcţii, introdus în trecut prin OUG 102/2013, și a cărui aplicabilitate a fost limitată de Legea 11/2015, până la 31.12.2016, a fost reintrodus de art. LXIV, pct. 16-19 din OUG 156/2024.

Conform art. 497 din Codul Fiscal, construcţiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe:

  • Subgrupa 1.1: Construcţii industriale
  • Subgrupa 1.2: Construcţii agricole
  • Subgrupa 1.3: Construcţii pentru transporturi poştă şi telecomunicaţii
  • Subgrupa 1.4: Construcţii hidrotehnice
  • Subgrupa 1.5: Construcţii pentru afaceri, comerţ, depozitare
  • Subgrupa 1.6: Construcţii de locuinţe şi social-culturale
  • Subgrupa 1.7: Construcţii pentru transportul energiei electrice
  • Subgrupa 1.8: Construcţii pentru alimentare cu apă, canalizare şi îmbunătăţiri funciare
  • Subgrupa 1.9: Construcţii pentru transportul şi distribuţia petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat şi pentru termoficare
  • Subgrupa 1.10: Alte construcţii neregăsite în cadrul grupei 1.

Conform art. 496 din Codul Fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe construcţii:

  • persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
  • persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
  • persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

În cazul operaţiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are utilizatorul, iar în cadrul operaţiunilor de leasing operaţional, calitatea de contribuabil o are locatorul.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (i.e. valoare contabilă brută), din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri.

În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor, impozitul pe construcţii nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.

Impozitul pe construcţii se declară până la 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul, și se plăteşte în două rate egale, până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv.

Pentru contribuabilii care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5) din Codul Fiscal (i.e., contribuabilii care au an fiscal diferit de anul calendaristic), impozitul pe construcții se aplică începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2025.

Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.

De asemenea, spre deosebire de reglementarea aplicată până la 31.12.2016, ”taxa pe stâlp” este datorată începând cu 01.01.2025 și pentru:

  • valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă; 
  • valoarea construcţiilor şi a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere a construcţiilor, aflate sau care urmează să fie trecute, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
  • valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2 “Construcţii agricole” din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe; 
  • valoarea construcţiilor situate în afara frontierei de stat a României, astfel cum aceasta este definită potrivit legii, inclusiv cele situate în zona contiguă a României şi zona economică exclusivă a României; 
  • valoarea construcţiilor din domeniul public al statului şi care fac parte din baza materială de reprezentare şi protocol, precum şi a celor din domeniul public şi privat al statului, închiriate sau date în folosinţă instituţiilor publice, construcţii administrate de Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”; 
  • valoarea construcţiilor deţinute de structurile sportive, definite potrivit legii. 

Spre deosebire de vechea reglementare a ”taxei pe stâlp”, actuala reglementare nu include un termen limită de aplicare.

Conform art. LXXV, din OUG 156/2024, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a OUG 156/2024 (i.e., de la 31.12.2024), Ministerul Finanţelor va emite norme metodologice privind aplicarea prevederilor privind noul impozit pe construcții. Aceste norme ar trebui să clarifice, printre altele, cine și în ce condiții achită impozitul pe construcții pentru amenajările la spațiile închiriate realizate de chiriași (și aflate în evidența contabilă a chiriașului), mai ales că, în anumite situații, valoarea acestora trebuie inclusă în baza impozabilă a impozitului pe clădiri datorat de proprietarul acesteia.

6. Reglementări contabile –  noutăți aplicabile din 2025

a.     Obligația de întocmire a balanței de verificare lunară

Prin OUG 138/2024, a fost modificată Legea 82/1991, Legea contabilității. Astfel, la art. 22 se precizează că, ” pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate, lunar se întocmeşte balanţa de verificare.” Anterior, balanța de verificare trebuia întocmită obligatoriu cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, la termenele de întocmire a situaţiilor financiare, a raportărilor contabile, precum şi la finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declaraţia privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii (practic, la 6 sau 12 luni).

b.     Depunerea situațiilor financiare anuale – teremen și format

Tot prin OUG 138/2024 se stabilesc termene fixe de depunere a situațiilor financiare anuale la organul fiscal competent din subordinea ANAF, după cum urmează:

  • societăţile reglementate de Legea  31/1990, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, cu excepţia subunităţilor deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European, până la data de 31 mai inclusiv a exerciţiului financiar următor celui de raportare; entităţile din această categorie care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic depun situaţiile financiare anuale în termen de 150 de zile calendaristice de la încheierea exerciţiului financiar astfel ales, calculate începând cu data ulterioară celei la care se referă respectivele situaţii financiare anuale.
  • celelalte persoane juridice, până la data de 30 aprilie inclusiv a exerciţiului financiar următor celui de raportare; entităţile din această categorie care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic depun situaţiile financiare anuale în termen de 120 de zile calendaristice de la încheierea exerciţiului financiar astfel ales, calculate începând cu data ulterioară celei la care se referă respectivele situaţii financiare anuale.

În cazul în care datele prevăzute mai sus sunt zile nelucrătoare, ultima zi de raportare este prima zi lucrătoare următoare acestora.

Astfel, se elimină confuziile create de reglementarea termenelor de depunere ca un număr de zile de la închiderea exercițiului. Reamintim că ANAF și MF au trebuit să clarifice prin comunicat care este termenul până la care trebuiau depuse situațiile financiare anuale pentru 2024 de către microîntreprinderi, pentru ca acestea să îndeplinească condiția de menținere a aplicării regimului fiscal al microîntreprinderilor[1].

Începând cu exerciţiul financiar al anului 2025, situaţiile financiare anuale/raportările contabile se depun numai în format electronic conform specificaţiilor publicate pe portalul ANAF, conform art. XI din OUG 138/2024. Entităţile care au ales un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic aplică această cerință începând cu situaţiile financiare anuale corespunzătoare primului exerciţiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2025.

[1] Comunicat de Presa – depunerea situatiilor financiare de catre microintreprinderi; Informare cu privire la depunerea situațiilor financiare anuale – Acasa – MF

7. Noutăți privind declarația unică

OUG 128/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi măsuri specifice pentru digitalizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în MO 1125 din 11 noiembrie 2024, aduce modificări modului de declarare a impozitului pe venit, prin declarația unică anuală, constând în:

  • Reglementarea eliminării din declarație a rubricilor dedicate estimării venitului pe anul în curs – se aplică începând cu declarația de venit aferentă anului 2024, al cărei model a fost adoptat prin Ordinul 7015/2024
  • Începând cu veniturile anului fiscal 2025, declarația unică precompletată va fi transmisă contribuabililor, pe baza datelor privind veniturile realizate şi impozitul pe venit datorat, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi cuantumul contribuţiilor datorate, pentru anul de realizare a venitului, conform informaţiilor disponibile în bazele de date.

Vom dedica un newsletter separat acestei declarații, precum și altor modificări în privința impozitării veniturilor persoanelor fizice și contribuțiilor sociale, în una din edițiile următoare.

Noutăți despre Tax & Training

Așa cum v-am obișnuit, ne face plăcere să vă ținem la curent cu proiectele și realizările noastre cele mai recente.

Pe 29 ianuarie Nadia Oanea, fondator al Tax & Training, va susține un webinar pe platforma Pluxee IMM Connect, în care va dezbate modificările fiscale aplicabile IMM-urilor la început de an și va răspunde întrebărilor audienței, pe tema ”Fiscalitatea IMM-urilor în 2025”.  Sperăm să vă avem alături la această dezbatere, înscrierile putându-se realiza în platforma IMM Connect a Pluxee.

 ***

Prezenta informare nu reprezintă consultanță fiscală sau contabilă. Nadia Oanea sau Tax & Training SRL nu își asumă răspunderea pentru modul de aplicare a prevederilor fiscale pentru cazurile particulare ale fiecărui contribuabil în parte. Prezenta informare nu este furnizată cu intenția de a ajuta la evitarea sau diminuarea în mod nelegal a impozitelor, taxelor sau accesoriile care ar putea fi impuse de autorități.

Pentru consultanță fiscală personalizată sau pentru solicitarea unei oferte de training, ne puteți contacta pe email nadia.oanea@taxandtraining.com.

www.taxandtraining.com
Tax & Training SRL ◇ București ◇ România

Nadia Oanea | CCFR, CECCAR, ADIT