Fiscalitatea încotro?

Care sunt măsurile fiscale anunțate de Guvern prin programul de guvernare și care este contextul național și european? Ce impact vor avea asupra mediului de afaceri și cum putem să ne pregătim pentru un business mai rezilient?

A trecut euforia rezultatului alegerilor prezidentiale si, după 6 săptămâni de discuții intense, avem un nou Guvern instalat la Palatul Victoria, și avem un program de guvernare care conține o listă consistentă de măsuri în domeniul impozitelor și taxelor.

Desigur, merită să ne reamintim că aceste măsuri vin în contextul în care deficitul bugetar înregistrat de România în 2024 a fost de 9,6% (în timp ce media în UE a fost de 3,2%), iar deficitul de cont curent a fost de 8,5%). În acest context s-a discutat intens de necesitatea de a diminua cheltuielile publice, de a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene, de a crește gradul de colectare și de a reduce gapul fiscal (diferența între nivelul teoretic al taxelor și cât se încasează efectiv), dar și de impozibilitatea de a evita creșterea impozitelor și taxelor, pentru a asigura încadrarea în țintele de deficit bugetar agreate cu Comisia Europeană.

Deși nu avem aceste măsuri transpuse în legislație, iar unele din ele sunt formulate extrem de generic, în cele ce urmează voi face un sumar al măsurilor propuse, clarificând și contextul național și european și, acolo unde este posibil, voi estima impactul asupra afacerilor sau posibilele măsuri pentru ca business-ul să nu fie afectat.

Dacă dorești o discuție personalizată pe unul din subiectele acestui newsletter, acum o poți rezerva direct din site-ul Tax & Training: https://calendly.com/nadia-oanea/intalnire-de-introducere.

1. Care sunt principalele măsuri fiscale pe care Guvernul promite să le ia în viitorul apropiat?

Două din principiile generale pentru reforma statului și buna guvernare pe care este construit programul de guvernare se referă la :

• Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale
• Consolidarea fiscală

a. Măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale cuprind:

Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale:

• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de  risc;
• Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
• Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;
• Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);
• Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii.

Măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul statului

• Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
• Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;
• Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt;
• Taxarea veniturilor de pe platformele social media;
• Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;
• Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
• Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;
• Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;
• Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
• Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (e.g: cheltuieli de consultanță de la companiile mamă pentru sucursale etc.).

Având în vedere că România are unul din cele mai mare ”compliance VAT gap”, adică diferența dintre TVA theoretic calculate și TVA efectiv încasat, cauzat de fraudă, erori de declarare și falimente, este logic faptul că în fruntea listei de măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare au fost plasate măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale. Însă rămâne de văzut care vor fi acele modificări la Legea evaziunii fiscale și la legea insolvenței, care să descurajeze practicile care conduc la eludarea legislației fiscale și, respectiv, să prevină ca cei care fac asta să nu plătească deoarece intră în insolvență. De asemenea, așteptăm acțiuni concrete ale DGAF în domeniile de risc identificate: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia, industria de servicii.

Guvernul va analiza excepțiile fiscale și le va corecta. Aceasta ar trebui să însemne adoptarea de măsuri legislative pentru a crește cotele de impozitare (de exemplu la câștigurile de capital, impozitate acum cu 1% sau 3%, în funcție de perioada de dețiere, dacă tranzacția se face printr-un intermediar), sau pentru a elimina scutirile (a lărgi baza de impozitare), cum este cazul CASS la pensille mari. Astfel, se va reduce din ”tax policy gap”, adică din diferența între impozitele teoretic de încasat și cele efectiv încasate, cauzată de decizii de politică fiscală constând în cote reduse de impozit sau scutiri / excepții.

În ceea ce privește impozitarea câștigurilor de capital, am comentat în acest articol care sunt modificările la care ne-am putea aștepta și contextul acestor modificări, faptul că investitorii cu astfel de câștiguri au avut un dublu avantaj: au fost impozitați la un nivel scăzut și nici nu erau obligați să depună declarația unică decât în anumite situații: https://financialintelligence.ro/noul-guvern-vizeaza-modificarea-taxarii-castigurilor-pe-bursa-cotele-actuale-de-1-si-3-dublu-avantaj-impozitare-favorabila-si-obligatii-de-conformare-fiscala-redusa-consultant/ .

Nu este deloc clar în ce fel se vor închirierile pe termen scurt și veniturile din platformele social media, aceste venituri fiind și acum pe lista veniturilor impozabile. De asemenea, pare că dezideratul ca firmele de comerți electronic și aerian să aibă sediul fiscal în România ar putea să intre în conflict cu regulile de recunoaștere a unui sediu permanent pe care le avem în tratatele de evitare a dublei impuneri, iar respingerea deductibilității unor servicii intragrup ar putea fi în conflict cu regulile de prețuri de transfer.

b. Măsurile propuse pentru consolifarea fiscală se referă la:

• Reașezare TVA la două cote – în declarațiile publice ale oficialilor s-a discutat de eliminarea cotei de 5%, aplicarea cotei reduse de 9% doar pentru energie, lemne de foc, alimente, medicamente, și aplicarea cotei generalizate de 19% la celelalte livrăride bunuri / prestări de servicii; astfel, se va reduce mult din ”VAT policy gap”.
• Creștere accize;
• Impunere CASS la pensiile mari
• Creștere impozit pe dividende – aici declarațiile publice s-au referit la cota de 16% impozit pe dividende, începând cu dividendele distribuite după 1 ianuarie 2026 inclusiv. Despre impactul asupra antreprenorilor români (deoarece subsidiarele multinaționalelor cel mai probabil nu vor fi afectate, ele beneficiind de scutirea de impozit pe dividende, conform Directivei europene mamă-fiică) am scris aici.
• Impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR) – aici aștepăm implementarea sistemului RO e-Proprietatea, și modificarea legislației în sensul creșterii valorii impozabile a imobilelor și terenurilor la valoarea de piață, modificare anunțată de ceva ani și amânată pentru anul 2026 (am scris aici despre acest aspect: Măsuri fiscale aplicabile IMM-urilor în 2025 – Tax and Training)
• Taxa ecologică (jalon PNRR);
• Taxa de rovignetă actualizată

c. Alte măsuri pe care și le propune ministerul de finanțe

O măsură benefică este consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultatilor Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice.

d. Reorganizarea ANAF

• Din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:

1. in acest moment există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele.
2. Centralizarea activitatii structurilor suport la nivel central / regional al ANAF si in coordonarea structurilor Ministerului Finantelor

• Centralizarea deciziilor pentru:

1. Analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală
2. Controlul operativ şi inopinat, precum si controlul fiscal la nivel de regiuni

• Reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale;
• Stabilirea de indicatori de performanță

Cert este că, cel puțin, centralizarea planului de control nu este o noutate, o avem deja în Codul de Procedură Fiscală, cu intrare în vigiare din 2026 (art. 118, alin. (1¹) CPF, așa cum a fost introdus de OUG 188/2022, aprobată de Legea 383/2023).

Măsuri interesante sunt cuprinse și în reforma pentru cresterea increderii contribuabililor in serviciile fiscale (e.g. bodycam și teste de integritate ăpentru pentru inspectorii antifraudă și vamali), dar și măsurile de digitalizare / debirocratizare, care se referă la implementarea extinsă a raportării SAFT, a RO e-factura și RO e-Case de marcat, respectiv limitarea contrafacerii si evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere prin intervenția populației, care va putea raporta aceste cazuri. Totuși, am anumite rețineri în ceea ce privește eficienșa: fără o educație civică, este greu de crezut că asemenea canale de raportare vor fi accesate.

Un mare da pentru măsurile propuse de îmbunătățire a relației ANAF cu contribuabilul prin:

• Regandirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului
• Includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a intelege relatia sa cu ANAF si ce se poate imbunatati
• Digitalizarea si simplificarea formularelor care se completeaza manual, inclusiv Declaratia Unica
• Evaluarea contribuabililor in termen cat mai scurt de la depasirea scadentei in colectarea creantelor in vederea evaluarii si stabilirea impreuna cu acestia a masurilor de remediere.

Desigur, așteptăm cu interes și măsurile pentru scăderea evaziunii prin:

• valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declaratii si alte seturi prin platforme de analiza avansata si dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor,
• sistem de atenționare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanți care să sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului,
• introducerea obligației de publicare a tuturor informațiilor / autorizațiilor, date de identificare a societății care vinde online sub anumite platforme, similar magazinelor cu desfacere fizică a produselor, și de inregistrare a rezidenței fiscale pentru fiecare magazin online care efectueaza acte de comert in Romania (personal, cred că asta nu va fi posibil, conform tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate).
• Trasabilitate financiară pentru tranzacțiile efectuate prin platforme online cu corelație între sistemul bancar, firmele de curierat și sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite în activitatea comercială pe baza extrasului de cont.

e. Măsuri cu impact fiscal pe care le au în vedere alte ministere

Performanță mai bună în sănătate:

• Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor:

1. Descurajarea acordării de concedii medicale fictive;
2. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;
3. Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);
4. Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;

Dezvoltare, administrație publică, lucrări publice și reformă administrativă:

• Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;

Muncă, familie, tineret și solidaritate socială:

• Clarificarea muncii dependente – Reglementări pentru eliminarea tratamentului discriminatoriu în relațiile pe piața muncii
• Combaterea muncii la negru/gri – eliminarea formelor mascate de angajare. Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor.

2. Care este contextul național și european al acestor propuneri?

Recent, Comisia Europeană a lansat „Annual Taxation Report 2025”, în care analizează sistemele fiscale ale statelor membre UE, trendurile și provocările cu care se confruntă statele membre în contextul evoluțiilor privind creșterea economică, coeziunea socială și sustenabilitatea mediului.

Raportul este relevant pentru a înțelege cum stăm la capitolul venituri din impozite și taxe comparativ cu alte state membre UE? Doi indicatori sunt analizați în raport, la nivel de fiecare stat membru, cât și ca medie EU27: veniturile fiscale (pe total și pe tipuri de impozite și taxe) ca și procent din PIB, respectiv tipuri de veniturile fiscale, ca procent din total venituri fiscale.

Din raport rezultă că, în 2023, ponderea impozitelor în PIB a UE a scăzut la 39,0%, cel mai scăzut nivel din 2011, din cauza veniturilor reduse din taxele de mediu și impozitele pe proprietate, și a inflației ridicate care a determinat creșterea PIB-ului nominal. Franța, Danemarca și Austria au avut cele mai mari sarcini fiscale (peste 43% din PIB), în timp ce Irlanda, România și Malta au avut cele mai scăzute (sub 27% din PIB). Astfel, România ocupă locul 26 din 27 state membre.

Și la analiza pe tipuri de impozite, suntem tot la coada clasamentului UE, la analiza ponderii în PIB, cu două excepții: taxele de consum pe alcool și tutun (unde ne situăm pe locul 7, dacă analizăm ponderea în PIB, respectiv pe locul 2 în UE, dacă analizăm ponderea în total venituri fiscale), respectiv taxele de mediu (unde ne situăm pe locul 12, dacă analizăm ponderea în PIB, respectiv pe locul 4 în UE, dacă analizăm ponderea în total venituri fiscale). De aceea, propunerea de creștere a accizelor din programul de guvernare ar trebui analizată cu mare atenție.

Nu în ultimul rând, dacă analizăm ponderea diferitelor tipuri de impozit în total venituri fiscale, vedem că ne bazăm mult pe taxele indirecte și pe contribuțiile sociale obligatorii (mai mult decât media din UE27), în timp ce contribuția impozitelor directe în total venituri bugetare este mai mică decât media UE27. Nici la impozitarea veniturilor din muncă, atât angajați, cât mai ales alte forme de muncă (activități independente, drepturi de autor), ponderea acestor impozite în PIB este net inferioară mediei UE.

La nivel europena, doar 60% din scăderea ponderii încasărilor fiscale în PIB este explicată prin reducerea încasărilor din taxele de mediu și impozitele pe proprietate. Veniturile fiscale considerabile pot fi pierdute în fiecare an din cauza conformării insuficiente și a fraudei, într-o perioadă de nevoi fiscale ridicate.

Decalajul fiscal (tax gap) reprezintă diferența dintre colectările teoretice și cele reale. El se compune din:

• Decalajul fiscal de conformitate (compliance tax gap) – apare din evaziune și fraudă, dar și erori în depunerea declarațiilor fiscale și faliment.
• Decalajul de politică fiscală (policy tax gap) reflectă pierderile de venituri din cauza alegerilor politice deliberate.

În 2022, decalajul de conformitate TVA la nivelul UE s-a ridicat la 89 de miliarde EUR. Una dintre cauzele pierderii de venituri din TVA este frauda intracomunitară (Missing Trader Intra Community). Cele mai mici valori estimate pentru compliance VAT GAP: Portugal (1.3%), Ungaria(2.3%), Austria (3.0%). Cele mai mari valori estimate: Romania (30.6%), Malta (25.9%), Slovacia (14.6%), Lithuania (14.6%).

În acest context, Raportul trece în revistă măsurile administrative care pot fi luate de statele membre pentru reducerea VAT compliance gap, printre care: facturarea electronică, raportarea electronică și taxarea inversă, ca măsură punctuală țintită împotriva fraudei Missing Trader Intra-Community, recunoscând însă că această măsură vizează doar efectele, fără însă a trata cauzele problemei, respectiv incapacitatea autorităților naționale de a folosi instrumentele de control la dispoziție pentru a controla și stopa fraudele.

În concluzie, măsurile fiscale propuse în programul de guvernare 2025-2028 par să fie orientate spre corectarea complaince tax gap și policy tax gap, atât pe zona impozitelor indirecte (mai ales TVA), cât și pe zona impozitelor directe. Totuși, în zona impozitelor directe, probabil că măsuri suplimentare vor fi reglementate în perioada următoare, care sperăm că se vor decide doar după ample consultări publice.

3. Măsuri reglementate în trecut, care intră în vigoare la 1 iulie 2025

Reamintesc că, începând cu 1 iulie, sistemul RO e-TVA începe să producă efecte în ceea ce privește impactul asupra analizei de risc. Astfel:

• Pentru luna mai 2025, decontul precompletat se va transmite prin SPV până la 5 iulie 2025;
• ANAF va trimite până la 5 iulie 2025, prin SPV, Notificare de conformare RO e-TVA – pentru diferențe materiale (minim 20% și 5.000 lei);
• Contribuabilii au obligația de a răspunde la Notificarea de conformare TVA în maxim 20 de zile de la data primirii notificării;
• ANAF va analiza răspunsul și ia măsurile legale (clasare, inițiere control documentar sau inițiere inspecție fiscală);

Începând cu 1 iulie 2025, se aplică amenzi pentru nefurnizarea răspunsurilor la Notificările de conformare RO e-TVA. Termenul este de 1 august 2025, pentru contribuabilii care aplică TVA la încasare.

În acest context, consider că este esențial ca firmele să răspundă la două întrebări esențiale:

• Cum vor arăta exact modificările fiscale și de când se vor aplica?
• Cum manageriem impactul în business?

Dacă subiectele acestui newsletter sunt de interes, puteți programa o discuție de explorare aici.